Experienta noptilor albe, clasic, refugiul diminetii sau cafeaua de dupa. Piele, multa piele descoperita, combinatia simturilor, imagine + mirosul linistitor. Sunt eu, te trezesc in cel mai placut mod, esti tu, imi plac ochii tai, fac asta doar pentru a ii deschide. Tu pe marginea cestii, suspendata in centrul universului. Pianul imaginar ce dicteaza ritmul pasilor. Fara glume, fara subinteles greu de digerat, fara ascunzisuri, totul pentru o zi mai buna. Timpul strans in vid, cineva a aprins soarele si lumina e somnoroasa in lustra formata de cei patru pereti ai camerei noastre.
Lavazza. Taci… cuvintele sunt pentru restul zilei.
Tu vorbesti despre…?
Comentariu prin Bogdan — noiembrie 24, 2009 @ 15:17 |
Sentimentul Lavazza exprimat, expus, trait.
Comentariu prin albcolor — noiembrie 24, 2009 @ 15:22 |
tablou de… reverie! frumos descris!
Comentariu prin mirela — noiembrie 24, 2009 @ 16:40 |
eu beau absolut orice cafea. cafea sa fie. dar geniala descriere
bravo
Comentariu prin flaiu — noiembrie 24, 2009 @ 18:42 |
[...] This post was mentioned on Twitter by Marylina , Silviu. Silviu said: Pentru maine dimineata. http://albcolor.wordpress.com/2009/11/24/ritualul/ [...]
Pingback prin Tweets that mention Ritualul « Ideea. Singurul produs ce sta mai bine fara ambalaj. -- Topsy.com — noiembrie 25, 2009 @ 07:26 |